Atunci când ne aflam în fața unui pacient operat de otoscleroză, orice fel de patologie supraadaugata a urechii medii trebuie tratată cu maxima responsabilitate. Riscul de complicații este amplificat de faptul ca operația (stapedotomia) presupune deschiderea urechii interne. Astfel, riscul de a face o labirintită (afectarea urechii interne de către un proces infectios) prin propagarea unor afectiuni ale urechii medii este mult mai mare decât la orice alt pacient.

De aceea, atunci când avem de a face cu un pacient propus pentru operația de stapedotomie este imperios necesar să ne luăm toate măsurile de siguranță pentru a asigura o bună ventilare a urechii medii. Astfel, orice fel de patologie ORL care ar putea conduce la o disfuncție tubară, că este vorba de deviația septului nazal, hipertrofia vegetațiilor adenoide, hipertofia cornetelor nazale, sinuzite, trebuie revolvate prioritar, anterior intervenției de stapedotomie.

Chirurgul otolog va face astfel un planning preoperator care va presupune rezolvarea tuturor patologiilor care ar împiedica fiziologia tubară normală. Obiectivul consta in reducerea șanselor de aparitie a afectiunilor secundare disfunctiei tubare ca de exemplu retractiile membranei timpanice , otite seroase, otite fibroadezive, otite atelectatice, etc.
Prezentam în continuare managementul unui pacient cu otosclereroză bilaterală, operată bilateral și otita medie seroasă.

Pacientul D.J. diagnosticat cu otospongioscleroză bilaterală confirmată imagistic formă mixtă antefenestrală și cohleară; hipoacuzie mixtă, evolutivă, bilateral predominant transmisie US, operată bilateral – Stapedotomie cu incudo-vestibulointerpoziție piston titan Soft Clip (08.2013- US, 07.2015- UD) și sdr. obstructiv nazal prin subluxație de columelă, deviație de sept nazal, rinită cronică hipertrofic – operat 03.2013, se prezinta la consult de specialitate ORL pe 08.12.2016 pentru scaderea bruscă a auzului cu 2 săptămâni anterior prezentarii. Neaga vertij, agravare tinitus.

La acumetrie instrumentală se constata Rinne negativ bilateral; Weber indiferent. Examenul otoendoscopie evidentiaza epanșament lichidian bilateral. Audiograma tonala: Hipoacuzie mixta bilaterala (deficit auditiv UD: -48dB; deficit auditiv US: -38dB).
Diagnosticul a fost de Otoscleroza bilaterală operată bilateral. Otită medie seroasă acută bilaterală.

S-a instituit tratament antibiotic, aerosoloterapie, decongestiv nazal, atiinflamator, antihistaminic, kinetoterapie tubară.

Evoluția a fost lent favorabilă, la 1 săptămână pacientul prezenta în continuare epanșament lichidian bilateral, cu nivel hidroaeric UD, compact US.

 

S-a decis practicarea unui drenaj al fluidului din urechea medie prin miringotomie minimă în cadranul antero-inferior US cu aspirarea secrețiilor și continuarea tratamentului cu aerosoli, antiinflamator, antihistaminic, kinetoterapie tubară.

Evoluția pacientului este favorabilă, dar trenanta. La controlul ORL din 20.12.2016 otoendoscopia a evidentiat persistenta otitei medii seroase bilateral, cu nivel hidroaeric: lamă lichidiana persistenta in UD, lichid ocupand cca 1/3 din volumul cutiei timpanice US, pacientul rămânând în continuare sub atenta monitorizare otoendoscopică.
Managementul unui pacient cu stapedotomie și afecțiune a urechii medii, diferă de cel al unui pacient obișnuit. Chiar dacă planul terapeutic abordeaza si rezolva toate cauzele extrinseci de disfuncție tubară, riscul labirintitei secundare afectiunilor acute intercurente ale urechii medii constituie o amenintare considerabila. In cazul instalarii unei astfel de afectiuni , prezentarea la medic trebuie sa fie urgenta. Monitorizarea audiometrica a unei eventuale pierderi auditive senzorineurale (curba osoasa – atentie la mascare) trebuie facuta la interval de maxim 48 de ore, pentru a putea initia un tratement specific in timp util.

Astfel, un pacient operat de otoscleroză, trebuie atent instruit, să se prezinte de urgența la control de specialitate la orice fel de scădere a auzului, vertij, sau accentuare a tinitusului.