Otoscleroza asociata cu dehiscenta de canal semicircular superior

In ultimele decenii, diagnosticul si tratamentul otosclerozei au evoluat spectaculos astfel incat putine sunt cazurile care nu si-au gasit inca o rezolvare . Dar exista si cazuri speciale pentru care rezolvarea terapeutica ranane dificila. Va prezentam in continuare un astfel de caz: otospongioscleroza asociata cu dehiscenta de canal semicircular superior.

Pacient in varsta de 38ani se prezinta in clinica noastra pentru hipoacuzie bilaterala si acufene pe urechea stanga. Hipoacuzia a debut in urma cu mai multi ani (nu poate fi precizat cu exactitate momentul debutului) cu caracter progresiv, iar acufenele au aparut de aprox 6 luni, au caracter continuu si devin mai  accentuate seara.

Antecedentele personale patologice si heredo colaterale sunt fara importanta patologica.

Examenul otomicroscopic a evidentiat conducte auditive libere, cu tegument de aspect normal, fara secretii patologice, membrane timpanice de aspect normal, cu repere anatomice pastrate, cu prezenta triunghiului luminos.

 

Acumetria instrumentala: Rinne negativ bilateral, Webber lateralizat in US. Bonnier pozitiv bilateral.

 

Audiograma tonala liminara a evidentiat o hipoacuzie de tip transmisie la urechea dreapta cu un interval mediu aer-os de  – 15  dB iar la urechea stanga o hipoacuzie de tip mixt avand un un interval mediu aer-os de de – 40   dB.

 

Pe baza examenului clinic si a audiogramei s-a emis suspiciunea de fixare platinara prin otospongioscleroza. Pentru un diagnosctic de certitudine s-a indicat efectuarea unui examen computer tomograf de inalta rezolutie al stancilor temporale. Acesta a permis identificarea bilaterala a unor placi de otospongioscleroza (1.5 mm pe UD si 1mm pe US). 

 

 

 

 

La urechea stanga, s-a vizualizat pe imaginile de computer tomograf existenta concomitenta a unei anomalii a canalului semicircular superior, acesta fiind dehiscent in regiunea aminentei arcuata.

 Pe baza examenului clinic si a investigatiilor paraclinice s-a stabilit urmatoarele diagnostice:

– Otospongioscleroza bilaterala;

– hipoacuzie tip transmisie UD, mixta US.

– dehiscenta de canal semicircular superior US.

– Tinitus US.

Atitudinea terapeutica a fost dictata de patologia asociata otosclerozei. In ciuda beneficiului potential consistent al unei eventuale chirurgii stapediene a urechii stangi, riscul de continuare a degradarii auditive datorate dehiscentei CSS ar ramane neschimbat dupa interventia chirurgicala. Din acest motiv s-a optat pentru moment pentru o protezare auditiva a urechii contralaterale, asociata unei monitorizari clinice si audiometrice atente.

Particularitatile cazului:

– asocierea dintre otospongioscleroza si dehiscenta de canal semicircular superior a dictat amanarea unei eventuale stapedotomii;

–  evaluarea imagistica a reprezentat cheia in stabilirea exacta a diagnosticului dar si in alegerea corecta a indicatiei de terapeutice.