Stim ca nu putem opri evolutia procesului de otospongioscleroza prin interventia chirurgicala, dar am vrea sa stim ce se intampla cu evolutia lui dupa efectuarea unei interventii chirurgicale. Vom prezenta in acest articol evolutia procesului de otospongioscleroza, monitorizata imagistic in cazul unui pacient cu afectare bilaterala care a suferit o interventie chirurgicala (stapedotomie) la o singura ureche.

Evaluarea imagistica prin tomografia computerizata de inalta rezolutie a stancilor temporale realizata in 2008 arata prezenta bilaterala a placilor de demineralizare caracteristice otospongiosclerozei. La acea data marimea lor era de 2 mm la urechea dreapta si 1 mm la urechea stanga, localizate strict antefenestral bilateral, fara afectarea urechii interne sau a ferestrei rotunde.

In 2009 pacientul a ales sa efectueze interventia chirurgicala doar la urechea dreapta, efectuandu-se stapedotomie cu piston de titan.

La 5 ani de la interventia chirurgicala s-a efectuat un nou examen imagistic.

Situatia se prezenta astfel:

urechea neoperata
urechea operata – implant titan

 

la urechea dreapta, urechea operata in 2009, dimensiunea placilor a fost de de  2.8/2.3 mm, aratand o crestere in dimensiuni  a placii de demineralizare de numai 0.8 mm; de mentionat localizarea strict antefenestrala;

– la urechea stanga, neoperata, dimensiunea placii de demineralizare a fost de 2.3/1.7 mm, aratand o dublare  in dimensiuni  fata de  2008;  localizare strict antefenestrala;

Analizand astfel informatiile furnizate de aceste 2 tomografii de inalta rezolutie de stanci temporale, efectuate la distanta de 5 ani la acest pacient, observam evolutia diferentiata procesului de demineralizare (mai lenta in cazul urechii unde s-a efectuat interventia chirurgicala de stapedotomie).

Cel mai probabil asimetria evolutiei procesului de demineralizare in acest caz este intamplatoare, insa monitorizarea imagistica indelungata a pacientilor cu otospongioscleroza ar putea oferi informatii pretioase cu privire la prognosticul functional pe termen lung al afectiunii, si eficientei terapeutice a diferitelor tehnici operatorii, situarea implantului, etc.

O serie de observatii anterioare au corelat incetinirea procesului de afectare cohleara din otoscleroza in cazul practicarii unei stapedotomii. Mecanismul nu este inca bine precizat (a fost propusa distorsiunea arhitecturii cohleare atunci cand placile de demineralizare sunt amplasate in contact direct cu ductul cohlear cu afectarea transductiei mecano-electrice). Aceasta constatare are expresie audiometrica. Un alt mecanism incriminat a fost legat de modificarea homeostaziei presionale a perilimfei dupa deschiderea chirurgicala a labirintului.

Aparitia in Romania a tomografiei cu fascicul conic la o rezolutie ideala pentru monitorizarea imagistica a otosclerozei si un nivel de iradiere mult diminuat, constituie un argument important pentru extinderea indicatiilor acestei investigatii in monitorizarea evolutiei bolii.

Alaturi de monitorizarea audiometrica semestriala in primii 2 ani si anuala ulterior, tomografia cone beam se anunta deja ca un concurent serios al tomografiei clasice pentru supravegherea pacientilor operati sau protezati.

Pacientilor Clincii Urechii le recomandam de regula repetarea reevaluarii imagistice la fiecare 5 ani, insa in cazul unei degradari accelerate a auditiei, tomografia cu fascicul conic o indicam chiar si dupa 2-3 ani de la precedenta evaluare imagistica. Informatiile obtinute ne permit modelarea adecvata a deciziei terapeutice.

In cazul prezentat, indicatia operatorie la urechea stanga a fost devansata in ciuda unei diferente limitate aer-os pe audiograma tonala care ar mai fi permis amanarea stapedotomiei.